In loc de introducere

De mult timp cautam sa imi fac si eu un blog...Fie ca va citi cineva, fie ca nu....voi pastra aici "pasii mei prin univers", astia care mi-au mai ramas de facut. Si cum traiesc printre copii, ma gandesc ca maine e 1iunie, ziua copilului...Imi doresc atat de mult uneori sa mai fiu copil. A fost cea mai frumoasa pagina a vietii mele, copilaria!Restul anilor s-au ingramadit ca norii. Atunci stiam sa rad, stiam sa nu-mi fie frica, stiam sa ma joc, stiam sa-mi fac leagane din lantul cu care tataia priponea capra si sa visez la propriul meu hamac la umbra caisului care acum nu mai exista...Mai stiam sa umblu desculta prin roua, dis-de-dimineata, cand tata ne trezea sa mergem la smuls fasolea...Stiam sa iubesc sincer un om incercand sa zbor de pe un balansoar, sa ascult povestea de jumatate de ora de la radio pe presul din fata casei si sa cant restul zilei tot repertoriul pe care nu-l uitam niciodata!Ce nu stiam sa fac?...Nu stiam sa plang! Decat atunci cand luam o nota proasta si ma pedepsea mama in felul ei...Acum am 24 de copii la gradinita, "gaze" sau "buburuze" cum imi place mie sa le spun...Imi insenineaza viata si ma fac sa ma simt "de-a lor" mai mult decat oricine sau orice.E frumos sa poti sa fii mereu copil.